Cu cine semeni?

Ți s-a întâmplat vreodată să fii confundat? Mie da, ba chiar de mai multe ori. În primul rând am fost confundată cu sora mea, pentru că semănăm foarte bine. Și la serviciu mi s-a întâmplat să fiu confundată – cel puțin la telefon – cu una dintre colege. De curând chiar și pe stradă  am întâlnit un astfel de episod. Tuturor ni se întâmplă, nu-i așa?!

Până la urmă nu e mare lucru să confunzi sau să fii confundat de cineva. Și totuși poate fi… mare lucru!

M-am gândit foarte mult, în ultima vreme, la schimbările pe care trebuie să le fac în viața mea și am întețit focul dorinței de a deveni asemenea lui Cristos. Aveam nevoie de modul de gândire și de viață al lui Cristos pentru a ști cum să trăim, așa că El a fost gata să lase totul pentru a veni pe pământ, de dragul nostru.

Unii ar spune că e imposibil să trăim asemenea lui Cristos, că e mult peste puterile noastre. Dar cine spune că trebuie să ne bazăm pe puterile noastre? Cred că a venit timpul să uităm de noi și să ne amintim de Dumnezeul pe care îl avem. Este oare ceva imposibil pentru El?

Dar până unde trebuie să meargă acest proces al schimbării, până unde ar fi de-ajuns? Sau cât de mult am putea ajunge să semănăm cu Cristos? Până la urmă suntem oameni și poate ar trebui să fie o diferență între noi și El. Și, oricum, nimeni nu ar putea să trăiască așa cum a trăit Cristos – s-ar grăbi mulți să spună.

O întrebare mai corectă ar fi cât de mult sunt dispus să mă las transformat, cât de mult doresc o viață asemănătoare cu cea a lui Cristos? La ce sunt dispus să renunț? Și, dacă privim așa lucrurile, vom vedea că asemănarea noastră cu Hristos ar deveni tot mai vizibilă.

Și vă propun un nou exercițiu de imaginație: ce credeți că s-ar întâmpla dacă am fi dispuși să renunțăm la noi înșine, dacă ne-am lăsa transformați și schimbați atât de mult de Cristos, dacă înainte de orice ne-am dori voia Lui și o asemănare tot mai mare, am putea ajunge – spus în mod plastic – să fim confundați cu Cristos? Or cel puțin… cei din jur să ajungă să spună despre noi: dacă Isus ar fi trăit pe pământ în 2012 … cam așa ar fi arătat, așa s-ar fi purtat, așa ar fi trăit…

Deși pare aproape imposibil, putem să ne dorim și să facem tot ce ne stă în putință să trăim într-un mod asemănător lui Critos. Și chiar dacă nu vom fi confundați cu El, cel puțin să-i facem pe cei din jur să se gândească la El și să vadă dincolo de cuvintele, faptele și atitudinile noastre dorința de a fi și de a trăi asemenea lui Cristos.

Mărturisesc că m-au frapat unele sondaje prin care era punctat faptul că tot mai mulți oameni, în zilele noastre, cred că dacă Isus ar fi trăit în aceste vremuri, ar fi ceva mai îngăduitor în privința anumitor păcate. Rămân cu impresia că tindem să-L transformăm pe Cristos în funcție de valorile noastre, vrem să-L cobrâm la nivelul nostru… dar uităm că la Dumnezeu păcatul a rămas păcat și sfințenia sfințenie. Încercăm să-L facem pe Cristos asemenea nouă (de parcă am putea să facem asta) în loc să luptăm și să perseverăm în a deveni noi… tot mai mult asemenea Lui.

Așadar schimbare, schimbare și iar schimbare, până când vom semăna tot mai mult cu Cristos!