RSS

Author Archives: camarasufletului

50 dintre principiile și lecțiile de viață învățate de la Tiberiu Ciubotari, pastorul și mentorul meu!

Cu prețuire și considerație, la împlinirea a 50 de ani!

  1. Vă mulțumesc pentru că m-ați învățat că trebuie să îmi las inima frăgezită în mâinile lui Dumnezeu.
  2. Vă mulțumesc pentru că de câte ori am crezut că nu mai pot… mi-ați amintit că pot… merge înainte, cu fruntea sus și genunchiul jos!
  3. Vă mulțumesc că mi-ați tot amintit că Dumnezeu nu îngăduie să mi se întâmple nimic peste puterile mele! Și, mai mult…
  4. Vă mulțumesc pentru că m-ați ajutat să înțeleg că nu pe puterile mele trebuie să mă bazez, ci pe ale lui Dumnezeu.
  5. Vă mulțumesc pentru că m-ați făcut să înțeleg că nu trebuie să aștept să fiu fericită cândva, ci că am toate motivele să fiu fericită acum!
  6. Vă mulțumesc că mi-ați deschis ochii și am înțeles că o nevastă tristă, indiferent de situațiile prin care trece, nu e o priveliște prea plăcută pentru soțul ei. Și nu doar atât…
  7. Vă mulțumesc și că m-ați încurajat mereu să fiu o soție, mamă, soră și prietenă… veselă!
  8. Vă mulțumesc că m-ați ajutat să înțeleg că deși am dreptate, în anumite situații, uneori nu pot face nimic cu dreptatea mea, ci trebuie doar să am răbdare, să aștept… și că în loc să îmi ling rănile pot găsi puterea de a merge mai departe indiferent ce se întâmplă în jurul meu!
  9. Vă mulțumesc pentru că m-ați ajutat să pricep că trebuie să îi iubesc pe toți oamenii din jurul meu, dar că nu pe toți trebuie să îi strâng în brațe; să respect, să îmi aleg prietenii și să mă înconjor de oameni de la care am ce învăța și sunt o influență bună pentru mine!
  10. Vă mulțumesc pentru una dintre primele lecții de viață pe care mi-ați dat-o, cu multă prietenie: „cum te oferi, așa atragi; ce atragi… aceea primești; și ce primești… cu aceea rămâi”! Cu alte cuvinte… să nu mă aștept să am aproape de mine oameni frumoși, spirituali, demni… dacă eu aș avea de oferit mai puțin de atât!
  11. Vă mulțumesc că ați fost printre puținii oameni care m-au învățat mai întâi să ascult atunci când cineva îmi vorbește, iar dacă trec printr-o situație dificilă… în loc să îmi plâng de milă la nesfârșit, mai degrabă să uit de mine și să mă gândesc la greul altora, făcându-l mai ușor.
  12. Vă mai mulțumesc pentru că m-ați ajutat să înțeleg că nu trebuie să mă înghesui să dau sfaturi. Doar dacă acestea îmi sunt cerute și au fost bine chibzuite mai întâi!
  13. Vă mulțumesc pentru că m-ați ajutat să pricep diferența dintre a ști despre Dumnezeu și a-L cunoaște pe El!
  14. Vă mulțumesc pentru că mi-ați făcut limpede gândul că credința mea trebuie să se reflecte oriunde aș fi, nu doar în biserică, ci și pe stradă, acasă, la serviciu sau când nu mă vede nimeni!
  15. Vă mulțumesc că m-ați ajutat să înțeleg că Dumnezeu are așteptări de la mine și că trebuie să fiu prima care să lupte pentru familia mea, mai ales pe genunchi!
  16. Vă mulțumesc pentru că m-ați învățat să iubesc cărțile și, mai ales, Cartea! Și…
  17. Vă mai mulțumesc pentru că m-ați învățat să iubesc și scrisul și să îl văd ca o responasbilitate în ce mă privește!
  18. Vă mulțumesc pentru că mi-ați explicat că trebuie să fiu un bun ispravnic/administrator a ceea ce mi-a dat Dumnezeu și că trebuie să fiu mulțumită de tot ce mi-a dat. Ba, mai mult,…
  19. Vă mulțumesc pentru că mi-ați lămurit că pâinea cea de toate zilele mi-o dă Dumnezeu, nu șeful meu, deci trebuie să muncesc (ca) pentru El, nu (ca) pentru șeful meu (de față sau nu), iar Dumnezeu nu se așteaptă la perfecțiune, dar cu siguranță la excelență!
  20. Vă mai mulțumesc pentru că m-ați îndrumat să fiu muncitoare, să nu lenevesc sau să lâncezesc… și că atribuțiile „pământești” sunt la fel de spirituale dacă sunt făcute cu credincioșie și responsabilitate, pentru că a mă închide într-o cameră, citind la nesfârșit Biblia, fără a o pune în practică, tot în zadar este!
  21. Vă mulțumesc că m-ați îndrumat să investesc în devenirea mea, așa încât să ajung la cea mai bună variantă a mea, la ceea ce a intenționat Dumnezeu cu viața mea!
  22. Vă mulțumesc pentru una dintre cele mai frumoase și proaspete lecții de viață pe care m-ați ajutat să mi-o asum: macazul e la mine! Eu hotărăsc ce se întâmplă mai departe, îmi aleg, îmi hotărăsc atitudinea, indiferent de situația prin care trec!
  23. Vă mai mulțumesc că m-ați învățat că în viața aceasta sumbră e important să îndrăznim să fim diferiți, să aducem alte nuanțe în lumea care trăim, să dăruim un sâmbure de Adevăr… într-un limbaj care să spună ceva despre noi; să nu mai stăm cu mâinile în sân, ci să aducem o fărâmă de Lumină așa cum știm și ne pricepem mai bine!
  24. Vă mulțumesc că m-ați îndrumat să nu etalez niciodată o falsă spiritualitate, ci totul să se reducă între mine și Dumnezeu. Totuși…
  25. Vă mulțumesc că m-ați ajutat să înțeleg că Hristos trebuie să se vadă în faptele și cuvintele mele. De asemenea,…
  26. Vă mulțumesc că pentru o altă lecție prețioasă pentru mine: întotdeauna cuvintele mele trebuie să fie dublate de fapte! Să nu rostesc doar vorbe, ci mai întâi să fiu, apoi să fac ce zic!
  27. Vă mulțumesc că m-ați ajutat să înțeleg că deși eu nu pot controla ce se întâmplă în jurul meu, nu trebuie să disper. Dumnezeu are totul în control! Totodată,…
  28. Vă mulțumesc că mi-ați subliniat atât de limpede că pot avea control asupra gândurilor mele (și trebuie), indiferent de circumstanțe!
  29. Vă mulțumesc pentru că m-ați îndrumat să fac un parteneriat cu Dumnezeu, să mă bazez pe El, să depind de El, nu de oameni… și să prețuiesc contextul în care m-a pus (cu un scop)!
  30. Vă mulțumesc că m-ați încurajat mereu să exersez zi de zi încrederea în Dumnezeu!
  31. Vă mulțumesc că mi-ați fost alături și că mi-ați amintit mereu că Dumnezeu nu mă lasă niciodată, chiar dacă trec prin momente dificile, și că trebuie să fiu cu fața senină, încrezătoare, pentru că eu sunt a Domnului, niciodată singură!
  32. Vă mulțumesc că și prin dumneavoastră am învățat cât de important este să fiu și mulțumitoare!
  33. Vă mulțumesc pentru încă o lecție prețioasă pentru mine: să renunț să mai renunț… și să fiu mai luptătoare, indiferent cât de grele sau dureroase sunt unele bătălii!
  34. Vă mulțumesc să m-ați ajutat să înțeleg și să învăț să nu-L supăr pe Dumnezeu prin ceea ce fac sau gândesc și că deși trebuie să dau dovadă de seriozitate în toate domeniile vieții, totuși nu trebuie să mă iau prea în serios uneori!
  35. Vă mulțumesc că m-ați îndrumat să am un plan, să am o direcție în viața mea… și să fiu perseverentă! Nu degeaba există „Sens unic” la RVE!
  36. Vă mai mulțumesc că m-ați atenționat că prima resursă pentru a face ceva… sunt eu și că trebuie să‑mi cultiv și să-mi metamorfozez mintea constant, pentru a nu cultiva bălării, ci pentru a lăsa în urma mea mireasma cerului!
  37. Vă mulțumesc că mi-ați amintit (și nu o dată) că trebuie să fac din plăcere tot ce fac; și că sunt multe și mari satisfacții în lucrurile mici și aparent neînsemnate din viața mea!
  38. Vă mai mulțumesc că m-ați îndrumat să știu și să înțeleg cine sunt în Hristos, care este adevărata mea identitate!
  39. Vă mai mulțumesc că m-ați ajutat să înțeleg că dacă voi fi disciplinată la nivelul minții, abia atunci voi putea fi disciplinată în toate acțiunile/activitățile mele!
  40. Vă mai mulțumesc că vă numărați printre cei care m-au învățat că dacă nu dai, nu ai! Și că nu doar trebuie să dai, ci să te dai, să te dăruiești necondiționat, fără opreliști și fără așteptări sau motive!
  41. Vă mulțumesc pentru că m-ați învățat că trebuie să activez bogățiile spirituale și de putere care sunt în Hristos!
  42. Vă mulțumesc că mi-ați amintit adesea că trebuie să pun în valoare abilitățile cu care m-a înzestrat Dumnezeu!
  43. Vă mai mulțumesc că m-ați învățat să pun preț pe odihnă, relaxare și timp petrecut în familie.
  44. Vă mulțumesc și pentru lecția aceasta: „omul este ca o carte deschisă, care se lasă citită”, deci e important ce avem de oferit.
  45. Vă mulțumesc că m-ați învățat că trebuie să iert. După ce iert… să iert din nou și să iert iarăși. Mai bine, mai mult, cu și mai multă dragoste!
  46. Vă mulțumesc că m-ați învățat să îmi fac timp pentru oameni și că acesta este unul dintre cele mai mari daruri pe care îl putem face unora.
  47. Vă mulțumesc pentru lecția pe care mi-ați predat-o fără să folosiți cuvinte: puterea exemplului!
  48. Vă mulțumesc că m-ați ajutat să înțeleg că oamenii cei mai greu de iubit au nevoie de cea mai multă dragoste și că e de datoria mea să îi iubesc, mai ales că nu e o întâmplare că sunt în preajma mea! Din nou, să iubesc nu prin puterile mele, ci prin dragostea pe care Dumnezeu o pune în inima mea!
  49. Vă mulțumesc că mi-ați amintit că trebuie să am încredere în mine, să mă pun la dispoziția lui Dumnezeu cu toată dedicare și să fiu cap… și nu coadă!
  50. Vă mulțumesc pentru bucuria de a învăța că prin tot ce sunt, fac sau spun… trebuie să aduc glorie lui Dumnezeu!

Vă mulțumesc pentru tot ce sunteți și pentru tot ce ați făcut pentru mine și familia mea!

Advertisements
 
Leave a comment

Posted by on August 23, 2017 in Suvenir din condei

 

Tags:

O clipă de liniște

Era târziu azi-noapte când am adormit. O perioadă nu a fost posibil să stau până târziu în noapte pentru a mă putea bucura de lectura unei cărți bune, însă aseară… a fost cu putință. Așa că  m-am bucurat de câteva clipe de liniște deplină. Parcă a fost ceva mai ușor să îmi pun ordine în gânduri. Și chiar am savurat acele momente cuprinsă de mirare. Nu-i așa că vremurile în care trăim ne fac să ni se pară ciudată, parcă nelalocul ei… această liniște, parcă tot mai greu întâlnită?!

Acum… e ceasul amiezii. Mă gândesc că dincolo de zgomotul mașinilor, al oamenilor care trec pe stradă vorbind la telefon sau explicându-și cu fervoare, unii altora… te miri ce, dincolo de țipătul unui copil și croncănitul câtorva ciori care își fac veacul în copacii din preajmă… putem face liniște în cămara sufletului nostru. E ca și când am trage niște obloane imaginare și ne-am lăsa inima cufundată în tăcere.

Cu toții am citit despre suferințele prin care a trecut Iov. Îți mărturisesc că a stârnit umire și bucurie în mine o remarcă a lui Iov (în ciuda circumstanțelor prin care a trecut) referitoare la Dumnezeu, Căruia îi pasă de oameni, cu atât mai mult când trec prin perioade dificile: „El le dă liniște și încredere, are privirile îndreptate spre căile lor.” (Iov 24:23)

Mi-am zis: cum? El poate să îmi dea liniște și încredere? Mai mult decât o clipă de liniște pe care pot să mi-o ofer singură închizând calculatorul, televizorul, geamurile, trăgând obloanele? Da! Și de ce altceva să mai ai nevoie ca să mergi mai departe decât de liniște și încredere?

În vacarmul vieții avem nevoie de clipe de liniște, de un răgaz pe care să ni-l oferim pentru a ne trage sufletul, pentru a ne limpezi gândurile, dar mai mult decât acele clipe de tăcere, clipe departe de zgomote, sunete și tumult, liniștea inimii este unul dintre darurile speciale pe care numai Dumnezeu ni le poate face! Trebuie doar să cerem acest prețios dar!

 
Leave a comment

Posted by on August 17, 2017 in Ceaşca vieţii

 

Tags:

Caută bucurii!

Mi-am amintit astăzi de o întâmplare din viața unui prieten. În toiul renovărilor, după zile în șir de var și praf de curățat în toată casa, fetița lui de vreo 4 anișori i-a spus: Tati, nu poți să fii și tu un pic copil? Fetița avea nevoie de atenția lui și, de asemenea, îi era milă de tatăl ei pentru că nu putea să se joace din cauza responsabilităților administrative.

M-am gândit multă vreme la vorbele fetiței, pe care le-am întors pe toate părțile. Oare nu cumva, noi, „oamenii mari”, am uitat să fim copii? Unii am luat viața prea în serios, cei mai mulți suntem atât de preocupați de toate responsabilitățile care presupun oraganizarea tuturor domeniilor, poate prea preocupați de serviciu, familie, treburi administrative, facturi de plătit, obligații și termene limită! Făcând toate acestea, nu doar că uităm să zâmbim, uităm să luăm ca pe-o joacă unele lucruri care ni se întâmplă și pe care preferăm să le punem la suflet mai mult decât trebuie. Dar ce mă îngrijorează este că toate acestea ne fac să uităm să trăim viața! Mai ales… să trăim cu bucurie!

Nu am să îți spun că viața e ușoară, nici că poți bate din palme și problemele îți vor dispărea. Nu îți voi putea da nici soluții pentru rezolvarea lor, dar îți pot spune că bucuria este una dintre cele mai minunate resurse care stau la dispoziția omului… pentru a trece mai ușor prin toate.

Poate că bucuria se traduce printr-o ceașcă de cafea sau ceai, poate că pentru tine e vorba de o plimbare în parc, o porție de muzică relaxantă asezonată cu o carte bună, poate ai nevoie să vezi zâmbetul ori privirea unui copil.

Caută acele motive de bucurie cu care ești mereu înconjurat, care îți vor da puterea să treci cu fruntea sus peste multe dintre situații. Amintește-ți să fii copil, bucură-te de mărunțișuri, nu aștepta ceva spectaculos să se întâmple pentru a îmbrățișa viața cu senin în suflet! Amintește-ți să râzi! Și amintește-ți că te poți baza pe Dumnezeu pentru a merge mai departe!

 
Leave a comment

Posted by on August 15, 2017 in Ceaşca vieţii

 

Tags:

Contezi!

Astăzi mi-am propus să îți amintesc că, deși poate ești dezamăgit de prieteni, poate chiar de membrii familiei, de cunoscuți… iar singurătatea pare să te cuprindă ca o pânză de păianjen care te înfășoară mai mult și mai mult… totuși tu contezi. Tu ai valoare, ești important în ochii și inima lui Dumnezeu.

Vei spune că sunt vorbe prea mari și că nu le meriți. Da, sunt vorbe mari, dar și adevărate! Și ce e fascinant la Dumnezeu este tocmai asta… că nu ne iubește pentru că merităm, datorită faptelor noastre, ci datorită faptelor Lui!

Nu ești parte dintr-o listă, nu ești un număr și nici o statistică! Dumnezeu te-a creat pe ghergheful Lui, a hotărât toate detaliile vieții tale, a ales să fii ceea ce ești… cu un scop.

Și mai minunat decât atât este că te poate ajuta să devii mai mult decât ceea ce ești.

Te apreciez dacă ai persoane pe urmele cărora pășești, mai ales dacă e vorba de oameni deosebiți, chiar mentori sau dacă cel puțin alegi cu grijă cărțile pe care le citești pentru devenirea ta.

Dar vestea bună pe care ți-o aduc astăzi este că Dumnezeu poate aduce în viața ta schimbări chiar mai frumoase, schimbări pe care niciun om nu le poate face! Dar, pentru aceasta, trebuie să te lași înconjurat de dragostea Lui!

Cum ar fi dacă aceste cuvinte ale lui Dumnezeu ar deveni refrenul vieții tale: „Te iubesc cu o iubire veșnică, de aceea îți păstrez bunătatea mea!” (Ieremia 31:3)? Te-ai mai simți la fel de singur și fără valoare? Lasă-ți inima să creadă cu tărie și vei vedea ce turnură frumoasă va lua viața ta… Ca să nu mai pomenesc de veșnicie! Lasă-te iubit, lasă-te înconjurat și copleșit de dragostea Lui!

 

 
Leave a comment

Posted by on August 13, 2017 in Ceaşca vieţii

 

Tags:

Scena vieții

Am băgat de seamă, în ultima vreme, că cei din jur tind să ne tot spună ce trebuie să facem și ce nu, ce trebuie să hotărâm și ce nu e bine să alegem. Mulți, poate cu cele mai bune intenții, depășesc acea graniță care ar trebui păzită cu sfințenie, dacă mă întrebi pe mine, graniță care spune: până aici.

Intimitatea unui individ nu mai este respectată, ci mai degrabă invadată și devenim astfel bulversați sau chiar dependenți de semeni. Uneori parcă nu mai știm să trăim de unii singuri, apelând la cei care au știut până deunăzi să ne dicteze încotro să ne îndreptăm.

Trăim vremuri în care parcă ni se pun cuvintele pe buze, ni se plantează idei în pământul inimii și mergem și noi înainte… prinși în același vârtej din care devin tot mai greu să ieșim.

Nu îmi propun să te învăț ce decizii să iei, ce schimbări poți să faci, nici nu îți voi da un număr de pași ca rețetar pentru o viață cum ai visat. Dar pot să îți spun Cine știe cel mai bine ce se petrece în și cu lumea în care trăim.

Dacă te simți rătăcit, debusolat pe scena vieții, mai mult decât oameni remarcabili, mentori, personalități sau cele mai faimoase cărți, vreau să îți amintesc că viața aceasta și cea de dincolo… are un Regizor. Dumnezeu este Cel care orchestreaza toate lucrurile, El știe cel mai bine tot ce se petrece cu tine și în jurul tău.

Pe scena vieții tale trăiește viața ta, nu trebuie să fii o copie a nimănui, nu trebuie să trăiești în locul nimănui, după cum ți se dictează. Nu ai nevoie de suflori, de actori sau regizori amatori, de duzină. Viața ta poate fi o poveste frumoasă, dar numai când urechea ta va învăța să audă vocea Regizorului Suprem.

Fă liniște în inima ta și lasă-L pe El – și pe nimeni altcineva – să-ți conducă pașii!

 
Leave a comment

Posted by on August 10, 2017 in Ceaşca vieţii

 

Somn dulce!

Înțeleptul Solomon a vorbit în nenumărate rânduri despre înțelepciune și chibzuință. În acest context, la un moment dat el vine cu o remarcă interesantă: „Când te vei culca, vei fi fără teamă și când vei dormi, somnul îți va fi dulce.” (Proverbele 3:24)

Spuneam data trecută că somnul poate să ne fie furat – printre altele – de frici, de frământări și probleme și că Singurul care ne poate elibera de frică și de orice ne tulbură inima este Dumnezeu. Cred că nu la întâmplare contextul folosit de Solomon a fost înțelepciunea și chibzuința.

Trăim alert, în decursul unei zile înghesuim mult prea multe activități, nu toate de folos, și nu doar că ne aglomerăm singuri, dar îi lăsăm și pe alții să o facă. Nu avem abilitatea și uneori nici curajul de a tria, de a alege ce vom face peste zi, peste săptămână. Dar cred că a venit momentul să învățăm să o facem, nelăsând ca orice obstacol provocare sau frică sau să ne tulbure și zilele și nopțile.

Astăzi te încurajez să ceri înțelepciune și îndrumare de sus, pentru a (re)învăța să îți reorganizezi viața, pentru a nu te lăsa epuizat de iureșul vieții, controlat de voința oamenilor și nici încătușat de fricile care ți-au acaparat inima.

De multe ori toate acestea sunt peste puterile noastre… Dar azi vreau să îți amintesc că Dumnezeu poate. Și nu doar că poate, dar și vrea! Însă nu îți va dărui un somn dulce decât dacă îi vei cere mai întâi înțelepciune, îndrumare, o inimă eliberată de tot ce îți furase liniștea până atunci. E singurul mod în care te poți bucura de somn dulce și zile liniștite!

O viață mai ușoară și zilele trăite în tihnă încep cu o inima înghenunchiată înaintea lui Dumnezeu, învățabilă și dornică de schimbare.

Este și inima ta așa? Ce vei hotărî?

 
Leave a comment

Posted by on August 5, 2017 in Ceaşca vieţii

 

Tags:

Somn liniștit

Zilele trecute am intrat în farmacie. În față, chiar în zona în care se plătește, erau expuse câteva produse care să stârnească interesul. Printre acestea se număra ceaiul pentru un somn liniștit. Am plătit rețeta și am plecat îngândurată de acolo… pentru că am realizat că știu foarte multe persoane care au probleme cu somnul și încearcă tot felul de artificii pentru a putea dormi (mai) bine.

Trăim vremuri tulburi, iar motivele pentru care somnul nostru nu mai este liniștit nu mai sunt doar problemele de sănătate sau de serviciu, ci motive cu mult mai multe. Rate, anturaje,frământări,  carieră, probleme relaționale, singurătate, abuzuri, pericole… și lista este cu mult mai lungă decât ne-am fi putut imagina acum 20 de ani. Așa că m-am întrebat ce am putea face cu adevărat important pentru noi. Și când spun asta nu mă gândesc la ceșca de ceai cu pricina.

Așa că primul gând care mi-a venit îm minte este că pentru a avea un somn liniștit trebuie să ai o zi (mai) liniștită… Ba chiar cred cu tărie că… pentru un somn liniștit (exceptând problemele de sănătate) nu avem nevoie de ceaiuri sau medicamente, ci de o inimă liniștită. Și-aici realizăm că liniștea inimii nu depinde doar de noi, ci apele inimii pot fi liniștite doar de Dumnezeu.

Așa că îți amintesc de spusele lui David, care ne asigură că liniștea inimii noastre vine de sus: Eu mă culc și adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai liniște deplină în locuința mea.” (Psalmul 4:8)

Singurul care ne poate descotorosi de frici, frământări, amărăciune, durere, Singurul care ne poate elibera de neiertare și neiubire este Dumnezeu, în mâinile Căruia ar trebui să ne punem inimile!

 

Așa că dacă vrei să ai un somn liniștit nu doar diseară, ci în fiecare seară, ridică-ți ochii spre Singurul care poate aduce liniște inimii tale (zi și noapte)! Asta voi face și eu! Dar tu?

 
Leave a comment

Posted by on August 1, 2017 in Ceaşca vieţii

 

Tags: