RSS

Category Archives: Vorbe despre vorbe

Image

About love

love-is-patient (1)

Advertisements
 
Leave a comment

Posted by on February 13, 2014 in Vorbe despre vorbe

 

Dragostea este…

il_fullxfull.425661061_pl85Dragostea adevărată cunoaşte şi manifestă răbdare în fiecare zi, în fiecare moment. Dragostea autentică este preocupată să-şi dovedească mereu şi nu doar o dată sau uneori bunătatea din abundenţă… Dragostea puternică nu are vreme pentru gelozii şi invidii, nu aşteaptă medalii şi nici aplauze sau ovaţii. Îşi ştie locul şi nu doar o dată sau din când în când, ci mereu caută să se exprime prin decenţă şi simplitate. Dragostea… nu doar uneori, ci mereu ştie să facă un pas în spate şi nu cu gând să renunţe, ci ca să pună în centru pe semeni.

Dragostea a uitat ce înseamnă egoismul, alege să nu se mânie şi înlocuieşte gândurile rele cu gânduri de bine, nu se bucură niciodată de nedreptate, dar se bucură – de fiecare dată de adevăr.

Dragostea protejează, nu frânge, nu constrânge, nu distruge. Dragostea se onorează, se respectă şi se preţuieşte. Dragostea nu se întâmplă pur şi simplu, ci se învaţă şi se trăieşte…

owl-you-need-is-love-and-chocolate

Dragostea are puterea să acopere, să şteargă să treacă peste  greşelile şi stângăciile semenilor. Nu-şi pierde niciodată speranţa, ci luptă cu toată puterea să îşi atingă scopurile şi oricât de adânc ar fi creuzetul suferinţei în care e sfărmată, îşi adună toate puterile şi reînvie: mai ferventă, puternică şi loaială, constantă, dar crescândă!

În nicio circumstanţă nu renunţă… decât la sine. Nu se opreşte din drum, nu dă înapoi, ci merge mai departe cu orice preţ, durere sau povară şi înalţă steagul biruinţei pentru că dragostea poate… A brevetat-o Dumnezeu… iar pe eticheta de producţie, la caracteristici… scrie: nesfârşită, necondiţionată, de neînvins, (o parte) din Mine.

Aceasta este dragostea care vreau să fie pivotul fiinţei mele, viaţa mea! Doamne, ajută-mi!

 
1 Comment

Posted by on February 13, 2014 in Vorbe despre vorbe

 

Cum mă numesc?

De curând am primit o sculptură de lemn pe care scrie “FAITH” şi dedesubt “What is impossible with men is possible with God (Luke 18:27)

De felul meu sunt o „agăţătoare”, în sensul că trebuie să mă agăţ mereu de câte ceva care să mă ţină puternică. Spus în alte cuvinte, am nevoie mereu de câte un „colac de salvare” care are diferite forme, nume sau sunete, dar toate au acelaşi scop: să-mi dea putere, forţa să lupt, să îndur, să iert, să trec cu vederea, să iubesc.

Şi poate lecţia cea mai puternică în această perioadă a vieţii mele este tocmai lecţia credinţei.

Îmi amintesc de o discuţie din adolescenţă. Tema era cuvinte şi nume din limba engleză care ne plac în mod deosebit. Ei bine, pe vremea aceea îmi plăceau foarte mult numele: Joy, Hope, Serenity şi Faith. Cu siguranţa, traduse în limba română nu sună la fel. Cum să te numeşti Bucurie/Fericire, Speranţă, Seninătate sau Credinţă?! Dar mie îmi plăceau foarte mult cum sunau acele nume în limba engleză şi chiar mi se păreau potrivite şi interesante (acele nume) pentru persoane care trăiesc peste hotare. Dincolo de acel joc copilăresc acum, privind dintr-un cu totul alt unghi, am încercat să mă întreb ce-ar însemna, de fapt, să ne numim astfel sau, cu alte cuvinte, să avem o credinţă atât de puternică încât viaţa să ne fie caracterizată de ea, de credinţa pe care o avem în Dumnezeu. Să trăim atât de frumos, până într-acolo încât să strălucească bucuria, seninătatea şi încrederea pe care o avem în Dumnezeu şi, chiar mai mult, El să strălucească în şi prin noi!

Realizez cât de uşor ne întristăm, cât de uşor ne descurajăm şi ne lăsăm influenţaţi de semeni ori de ce se întâmplă în jurul nostru. O credinţă proaspătă, dar crescândă ne va schimba viaţa şi modul de a percepe anumite aspecte ale vieţii.

Dacă am primi nume în funcţie de anumite trăsături ale caracterului nostru, de stările şi de atitudinile pe care le alegem, cum ne-am numi?

Mai cu seamă în copilărie, când cineva era prins că minte, de exemplu, toţi îl strigau „mincinosul”. Ce s-ar întâmpla acum dacă am fi numiţi după un astfel de criteriu?! Să nu ne mai numim Roxana, Ioana, Dorin, Robert sau orice alt nume, ci să fim numiţi: supărăcioasa, bârfitoarea, criticul, judecătorul, neiertătoarea şi aşa mai departe… şi, pe de altă parte, cum ar fi dacă am purta acele nume: Joy, Hope, Serenity sau Faith adică Bucurie/Fericire, Speranţă, Seninătate sau Credinţă pentru că asta ar vedea în noi, mereu, semenii?

Cu siguranţă, felul în care ne privesc cei din jur atârnă de „ochelarii” pe care îi poartă. Dacă vă amintiţi, într-un alt context pomeneam de spusele lui Anaïs Nin: „Nu vedem lucrurile aşa cum sunt, ci cum suntem noi”. Cu alte cuvinte îi vedem pe oameni în funcţie de metehnele noastre. Suntem răutăcioşi şi vânători de greşeli, vom vedea doar minusurile şi neajunsurile celorlalţi. Suntem plini de bunătate, căutăm mai întâi plusurile şi părţile bune (dar încercăm să fim de folos şi în privinţa părţilor mai puţin bune, însă pornind de la o inimă plină de dragoste). Totuşi, oricum ar fi oamenii, dacă mereu şi mereu ne vor vedea plini de bucurie şi entuziasm, alegând să trăim prin credinţă, fără să ne îngrijorăm, dacă vor vedea pe chipul nostru seninătate indiferent de circumstanţe, e imposibil ca la un moment dat să nu se întrebe ce stă dincolo de seninul chipului, de bucuria şi încrederea debordantă. De fapt, întrebarea corectă e: Cine stă in spatele seninului feţei, a bucuriei şi încrederii?!

Dar dacă vor vedea doar tristeţe, descurajare, plâns şi văicăreală, răutate, bârfă, amărăciune şi tot aşa mai departe, ce vor spune despre Dumnezeul nostru? Sau vor descoperi pe Altcineva care ne conduce viaţa?!

Eu una nu vreau să mă numesc nici tristeţe, nici descurajare, nici răutate. Prefer Joy/Bucurie, Faith/Credinţă ş.a.m.d.

Dar asta presupune mult de muncit, mult de luptat. Aşa că la muncă! La luptă! Şi… pe genunchi! Să fim ceea ce suntem chemaţi să fim!

Tu… cum te numeşti?

 

Puterea cuvintelor…

 
Leave a comment

Posted by on August 22, 2011 in Vorbe despre vorbe