RSS

Monthly Archives: April 2011

Ce poţi face cu 3 cuie?

Când am văzut pentru prima dată îmaginea aceasta la una dintre prietenele mele, mărturisesc că am rămas înmărmurită. A fost mai mult decât o imagine despre care să spun că e interesantă, că e realizată bine. Mi s-a imprimat pe retina sufletului aşa de puternic încât zilele acestea imaginea mi-a tot revenit în minte. Şi m-am întrebat: ce poţi face cu 3 cuie? Poţi să repari o uşă sau un sertar, le poţi bate într-un gard, poţi face o groază de lucruri cu ele. Dar cine s-ar fi gândit că trei cuie pot ţintui pe cruce un om? Dumnezeu nu a avut nevoie decât de 3 cuie şi de inima lui Hristos deschisă, plină de dragoste, de pasiune pentru oameni ca să restabilească legătura dintre noi şi El!

Alte 3 „cuie”, 3 pietre de aducere aminte îţi stau în faţă: 1. eşti iubit, 2. eşti iertat, 3. eşti aşteptat să alegi să fii cu adevărat fericit! Ce vei face cu aceste „cuie”? Le vei bate în scândura nepăsării, a amânării sau le vei lăsa să pătrundă în adâncul conştiinţei şi inimii? Le vei lăsa să-ţi schimbe viaţa sau şi de data aceasta vei merge mai departe fără să le iei în seamă? Cele 3 cuie care l-au răstignit pe Hristos ar trebui să-ţi amintească de faptul că El a fost gata să plătească preţul pentru tine. El S-a lăsat bătut în cuie ca tu să poţi fi fericit! Şi asta nu e puţin lucru, pentru că nu vorbim de fericiri second hand, nu vorbim de fericiri de suprafaţă,superficiale, ci de una autentică, veşnică, incomparabilă, necondiţionată. E puţin lucru asta?

Ia un cui şi încearcă să-l apeşi uşor în mână. Doare, nu-i aşa? Şi nici măcar n-a rămas o urmă. Dar gândeşte-te că lui Hristos cele 3 cuie i-au zdrobit mâinile şi picioarele şi că durerea asta n-a fost totul. Mai puternice decât cele 3 cuie au fost păcatele noastre; mult mai adânci, mult, infinit mai dureroase… Şi noi ne jucăm de-a viaţa, ne jucăm de-a amânatul, de-a oamenii mari?

Dumnezeu a renunţat la slava Lui, S-a lăsat răstignit pentru ca eu şi tu să ne bucurăm de veşnicie! Ce-ar fi să punem mâna acum pe cele trei cuie şi să fim gata să luăm o hotărâre pentru viaţa noastră? Ce-ar fi să renunţăm la mândria, la aroganţa noastră? Ce-ar fi să recunoaştem că Dumnezeu lipseşte din viaţa noastră? Ce-ar fi să lăsăm ca povestea cuielor să aibă un alt final? Care e finalul poveştii cuielor tale?

Advertisements
 
1 Comment

Posted by on April 25, 2011 in Ceaşca vieţii